Patriotismul prunciei
Dispari copil în ceaţa verde
cu funtea lipită de gemenii tăi;
lei şi vulturi au luptat fără zile
violenţa le-a înghiţit ţelul patriotic
te-au hăituit până în cuibul cu viermi îmbătaţi;
iţi aminteşti când ai plecat de acasă?
uitasei să duci gunoiul dimineţa
mai ştii iarba măruntă gâdila degetul mare
o urzică se întindea la soarele elegiac
parcă ştia că un calendar s-a sfârşit;
nu-ţi aminti mâna carbonizată
ce încă strânge o bucată de mină
pleacă în crepuscul copil al luminii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu