Fructele maniei - John Steinbeck

Tulburator. Un roman al unei calatorii spre un vis, un roman al sperantei, cu intamplari din care razbate disperarea dar care nu doboara personajul colectiv al cartii : familia Joad. Ramasi fara casa si fara pamantul pe care il aveau in arenda, membrii familiei pleaca din Oklahoma spre California, manati de nevoie si de speranta, in timpul Marii Depresii. Desi intamplarile sunt de un realism tulburator, desi moartea, foametea, prejudecatile si nedreptatea se simt pe intreg parcursul cartii, in mod  bizar la sfarsit ramanem cu un sentiment care le domina pe toate celelalte: speranta. Familia merge mai departe, mereu mai departe, indiferent ca asta inseamna miazazi sau miazanoapte, incercand sa pastreze aparenta unei vieti normale. Dura realitate istorica, descrisa in amanunt in unele capitole se impleteste cu "drumul" familei Joad, acest "drum" care devine un simbol, asa cum figura centrala a familiei, maica este ea insasi un simbol. Sincer va spun ca desi au trecut 3 zile de cand am terminat romanul, inca ma urmareste sfarsitul. Este un sfarsit asa cum nu am mai citit niciodata. Un final care te lasa suspendat intre realitate si fictiune, intre tristete si speranta. Si pentru melomani aveti in continuare povestea pusa pe muzica de Bruce Springsteen. Enjoy!

Emeric Imre- un concert fara fitze, pentru suflet

Ieri, 13.12.11, a fost concert Emeric Imre in Club Mojo. Fara fitze, fara pretentii, fara manelisti, cu un public linistit si civilizat care a ascultat cu sufletul la gura fiecare melodie. Va spun sincer ca, desi nu stiam multe dintre melodii, mi s-au zbarlit toti neuronii de cat de frumos sunau. Un concert live, gen "omul cu chitara", incarcat de emotie si poezie, pentru ca majoritatea melodiilor cantate aseara sunt pe versurile lui Adrian Paunescu. E un sentiment minunat sa vezi tineri care asculta cu placere melodii folk de pe vremea cand ei nici nu s-au nascut, tineri care vibreaza la un acord si fredoneaza "Nebun de alb"...Si pentru ca aceasta melodie o stim asa de bine, va propun o alta, deosebita si plina de talc. Enjoy!

Colinde de ieri, de azi pentru totdeauna...Stefan Hrusca

Le ascult in fiecare an si totusi fara ele nu simt ca este Craciun...degeaba avem sarmalute, cadouri si brad de Craciun, fara colindele romanesti pe care le stim de copii sarbatoarea Nasterii Domnului nu ar fi la fel. Pe mine personal ma ajuta sa ma apropii de semnificatia adevarata a acestei zile, dincolo de strategiile de marketing impodobite cu clopotei din magazine, dincolo de eternele filme de Craciun care se repeta again and again...Fara sa fim habotnici, haideti sa ne amintim ca vorbim de o sarbatoare religioasa, sa ascultam un colind, sa ne curatam un pic trupul si mai ales sufletul. Sa incercam sa intelegem sarbatoarea, postul ( in ciuda parerilor impartite, sunt ferm convinsa ca postul nu s-a inventat ca si cura de slabire....) si nu in ultimul rand colindele romanesti si sa imi spuneti voi daca va place mai mult colindul urmator sau "Rudolf the red nose"...
Craciun fericit !!!

Maniac Monday....

Ce poate fi mai rau decat sa fie luni?! Sa fie prima zi de munca la un nou job, intr-o luni in care nici iarba nu creste dupa un weekend prelungit la munte...dupa ce respiri aerul de padure, mirosul de lemne arse, dupa ce te holbezi naucit la stele noapte cu mainile sub cap si te miri cum se face ca nu iti cad in cap de mari si frumoase ce sunt, dupa ce bei un pahar de tuica de prune la gura semineului si asculti linistea, e tare greu sa te intorci al urban, la gri, la monoton...dar si viata noastra cea de toate zilele are frumusetile ei si o luni dimineata haotica se poate afla printre ele....Enjoy!