Lunatic
s-au aprins faruri în copaci
doi ochi loviţi de un destin mucegăit
un copac stă înecat în propria creaţie umedă
uitată cândva pe o frunte mult prea boemă
pătrate colorate joacă printre gene
neîndoliate astăzi de ora târzie;
alei de ciocolată ce pier printre clădiri
priviri înfumurate înfipte în lumini
o noapte albă-şi râde de somnul lin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu