Cum toate lucrurile bune vin odată cu o cafea sau un ceai, gândul la legenda indiană despre cei doi lupi care trăiesc în fiecare dintre noi, a rămas blocat în mintea mea, de când o prietenă mi-a amintit de aștia doi. Adică de lupi. Povestea se găsește pe Google la o simplă căutare, ideea de bază v-o spun eu. Cică în fiecare dintre noi trăiesc aceste două exemplare blănoase, unul bun și unul rău și câștigă cel pe care îl hrănești mai mult. De unde obsesia mea? De la izolare :). Serios. Trecem printr-o perioadă în care mai toată lumea hrănește lupul cel bun. Ne sunăm prietenii, ne facem griji pentru vecini, ne rugăm, ne gândim ce bine ar fi să stăm cu toții la soare și să ne purtăm frumos unii cu alții. Oare? Introspecția este periculoasă, timpul petrecut cu noi înșine nu mai este un lux, locurile în care să fugim sunt limitate. Și când gândești mult, și când privești în interior (al tău, nu al sufrageriei), și când visezi la ce vei face după, pe care lup în hrănești? Acolo, deep down inside, care din ei e mai înfometat și așteaptă să învingă când trece izolarea?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu